Acest obiectiv nu se enumera printre locatiile turistice mediatizate, deoarece valoarea lui poate fi apreciata doar de cei fascinati de natura, de istoria geologica a acestor meleaguri si de frumoasele peisaje plazmuite prin forte tainuite.
Culmea cu Babe reprezinta un versant deluros cu structura de monoclin (straturile de roca inclina intr-o singura directie), unde nisipul, fin si grosier, prin diferiti lianti, precum lutul argilos impregnat cu apa, a condus la formarea unor blocuri, care apoi, prin actiunea precipitatiilor si vantului au capatat forme spectaculoase ce iti atintesc privirea din loc in loc.
Cand am intalnit "babuta" de mai jos, am inteles si semnificatia denumirii data de localnici..."Culmea cu Babe". Nu s-au inspirat de la Babele din Bucegi! Am mai spus, nu exista legatura prea mare intre aceste doua tipuri de formatiuni si , se pare ca, au stiut asta si dansii. Crapaturile au alura unor zbarcituri, iar respectabila varsta a acestor blocuri fac ca acestea sa-si merite pe deplin numele.
Vegetatia este capabila sa se fixeze in acest material , nisipul, existand nenumarate plante acomodate cu acest regim de viata.
Resturile organice provenite de la vegetatie, precum si de la diversele animale de talie mica ce populeaza acest perimetru (insecte, mici reptile) in urma proceselor de descompunere accelerate de apa formeaza solul. Astfel ciclul continua, se incheie o etapa in procesele de metamorfoza a acestei subunitati de relief si incepe o alta noua.
Deosebit de privilegiata de conditiile gasite aici, se pare ca se simte Catina (Hippophae rhamnodes)
si cu precadere speciile de plante psamofile (cresc pe solurile nisipoase).
Am mai intalnit aici, Gura Leului, precum si alte plante cu caracter xerofil.
In compozitia nisipului grosier gasit aici se pot observa resturi de mici animale apartinand domeniului acvatic-marin. Asa incat ipoteza unei retrageri intarziate a Marii Sarmatice din aceasta regiune poate fi adevarata.
Un alt aspect interesant il ofera culoarea negricioasa de la suprafata acestor blocuri compacte de nisip.
Aceasta culoare reprezinta urme de vegetatie litofila (diversi muschi si licheni), precum si de mici organisme ce au cedat in urma insolatiei puternice ce are loc la nivelul acestor suprafete asa-zis, "stancoase".
Tot fenomenul de insolatie este responsabil de dezagregarea "crustei" si a blocurilor de nisip prin exfoliere.
Orientarea E - SE a versantului accentueaza fenomenul de insolatie, asa incat procesul de dezagregare a conglomaratului nisipos prezinta un aspect violent. Sa te strecori printre aceste frumuseti este o profanare, mai ales ca sunt atat de fragile la atingere, raman tufele de arbusti spinosi care parca le apara de intrusi.
Pentru cei ce vor sa contemple aceste formatiuni, dunele de nisip ascunse de necrutatorul timp, dar si peisajele ce-ti taie respiratia, voi oferi in cele ce urmeaza o varianta de traseu cu pornire de la intrarea in comuna Bozioru.
Dupa ce ati trecut peste podul mare peste paraul Balaneasa si puntea peste paraias, urmati drumul prin sat, pana la intersectia mare de drumuri, in mijlocul careia veti gasi o fantana (cu apa foarte buna! ). Continuati drumul in sus, si urmati primul drum la stanga.
Veti trece peste un mic izvor si puteti de aici sa priviti versantul vestic al culmii .
Un semnal de alarma pentru cei avizati!
