· Asezare medievala – sec VIII - IX - de la Pirscov
· Terasa fluviatila a raului Buzau, langa podul Robesti
· Strada Balastierei – unghi vizual deschis 140° spre Dealurile Botanului si Ursoaia
· Balastiera de la Magura
· Izvoarele Unguriu – 99,9 % pure ; nu contin microorganisme
· Panorama spre Valea Buzaului din Dealul Izvorului
· Biserica cu Hramul Sfintei Treimi din Unguriu – cu o vechime de mai bine de jumatate de secol
· Schitul Sfintilor Mihail si Gavril din Berca – Ctitorie a boierilor Candesti sec. XVII (Biserica Veche - Capodopera de arhitectura brancoveneasca, Zidurile vechii Cetati Berca si Panorama spre Valea Buzaului)
· Berca - nod turistic – punct de intersectare cu traseele Vulcanii Noroiosi , Bisoca si Platoul Carstic Meledic
· Ratesti – nod turistic – vezi traseul ce include Manastirea Ratesti
· Marele Abrupt – Panorama spre Valea Buzaului
· Cojanu – Ruinele vechii biserici – secolul XVIII - picturi interioare conservate aproape integral
Este un traseu destul de lung, care cuprinde in jur de 12 obiective turistice importante, asa incat nu o sa dezvoltam descrierea lor intr-o singura postare, pentru ca asta ar insemna sa fim superficiali.
Voi creea salt spre alte postari pentru fiecare punct in parte, ramanand sa creionam aici doar traseul propus, localizand pe parcursul lui, obiectivele recomandate.
Traseul poate incepe din centrul comunei Pirscov, unde avem alte 3 obiective turistice (La mitoc - cetatea medievala, Casa Memoriala Vasile Voiculescu , Confluenta Balaneasa - Buzau), in functie de timpul alocat excursiei ne putem abate in vederea vizitarii si acestora.
Drumul se continua spre Robesti , aici putand vizita - situl arheologic de pe terasa stanga a raului Buzau, crucea cu scrieri chirilice sec XVI si clopotul vechii biserici din Runcu.
Traversand podul peste Buzau ne indreptam spre Magura.
 |
|
"Podul cel nou" peste raul Buzau din localitatea Robesti |
|
|
|
|
|
|
|
|
In aval de pod, un frumos meandru al Buzaului marginit de arcul deluros denumit Culmea Ciolanului
 |
Fruntea terasei in aval de pod |
|
|
 |
Pietris aluvial in lunca Buzaului |
 |
Concentratia mare in cloruri datorate numerosilor
afluenti bogati in astfel de substante determina aceasta tenta tulbure a apei
|
 |
In structura fruntii terasei fluviatile predomina
argila aluviala, nu exista strat de roca si nici pietris de terasa , ceea ce ne
indica faptul ca aceasta s-a format nu mai devreme de Cuaternar. Stratul de
pietris aluvial de la baza fruntii intareste ipoteza ca albia acestui curs de
apa s-a ingustat ulterior.
|
 |
Deschidere spre dealurile Ursoaia si Panatau |
 |
Un drum ce serpuieste printre loturile de pamant - drumul Balastierei |
 |
Lucrari agricole
primavara pe terasa I a raului Buzau , de o parte si alta a Strazii Balastierei
|
 |
Utilaje de exploatare la Balastiera Magura |
 |
Calea ferata ce urca spre Nehoiasu
Cursa feroviara Buzau-Nehoiasu preluata de TFG din 2010
O podisca
“antica”, de o varsta cu calea ferata – 1908 -
discret ma priveste ascunsa de freza dezordonata de ierburi ce
strajuiesc traversele...
Scurt istoric al
liniei de cale ferata Buzau –Nehoiasu
Calea ferata ce leaga municipiul Buzau
de nordul judeţului a fost construita
intre 1908-1909 si pusa in circulatie la 26 iulie 1909. Contractul incheiat de Societatea Goetz
,prevedea printre obligatii infiintarea unei fabrici de cherestea
,obligativitatea transportului cu carausi romani si construirea unei cai ferate
de la Buzau spre Nehoiasu. Aceasta din urma investitie s-a facut prin banca
Marmorosch Blanck din Bucuresti.
Construirea aacestei cai ferate s-a
facut cu sacrificii investindu-se nu numai bani ci si efort fizic si
moral. Incepand cu anul 1907 au fost expropriati locuitori cu terenuri ,unde
astazi se afla linia de cale ferata. La
construirea ei au asudat si chiar si-au pierdut viata oameni ,de care
astazi nimeni nu-si mai aminteşte. Inundaţiile din 1975 au afectat o buna parte
din linia de cale ferata ,aceasta fiind imediat reconstruita, constienti fiind
oamenii acelor timpuri de indispensabilitatea ei. Dezvoltarea economica a
judeţului a depins de aceasta linie de cale ferata si depinde şi acum. |


Locul denumit “La
Ciuciuri” - Doua tevi, care de atata amar de timp scot pe sub deal apa atat de
apreciata de cei din imprejurimi si nu numai. Apa cu multiple proprietati
curative, a fost catalogata in urma unor
analize de laborator microbiologic-pura, asa incat locuitorii din
imprejurimi, chiar si cei din oras, nu ezita sa-si asigure necesarul de apa
potabila de la acest izvor.
Extravaganta
povestii acestui izvor de “apa vie” se ridica la nivelul valorii acesteia,
totusi exista doua variante contradictorii ale originii sale. Una trimite izvorul
undeva, in secolul XVII, poate chiar mai inainte, mentionat fiind intr-un vechi
document care vorbeste despre acesta ca punct de reper in localizarea unei manastiri,
Manastirea Unguriu, infiintata in jurul anului 1620. Aceasta si ulterior
asezarea si-ar fi putut lua numele de la “ungureni”, romanii de peste munti,
din zona Sacele, adusi pentru lucru, aici la manastire.
Cealalta varianta
ale originii izvorului este pusa pe seama ungurilor ce au adus apa “de dincolo
de dealuri”, de la o distanta de aproximativ 8 km., convinsi de puterile ei
miraculoase. Aceasta se intampla pe vremea celui de al II lea razboi mondial,
deci , in secolul XX.

Cea de-a treia locatie unde iese la suprafata izvorul in Unguriu, intre scoala si biserica, din pacate aici nemaicurgand de ceva vreme apa..
Biserica cu Hramul Sfintii Trei Ierarhi din Unguriu
 |
Pe sosea spre Berca... |
 |
Podul peste Buzau - Berca. Sus pe deal, Schitul Sfintilor Mihail si Gavril |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
De la pod, se ocoleste dealul prin partea dreapta si la indicator se urmeaza drumul din stanga. Se poate ajunge pana la schit cu masina, cu bicicleta sau cel mai frumos, pe jos. Tunelul de verde si lumini il puteti admira doar astfel |
 |
Pe partea stanga a drumului veti intalni poteca pe unde puteti scurta drumul spre schit. Se spune ca in aceasta padure este si un tunel ce face legatura cu beciul schitului aflat acum in ruine |
 |
Ajunsi in capatul drumului, zarim din nou cerul si norii atat de aproape , incat putem sa ne inchipuim ca am ajuns mai aproape de Rai |
 |
Biserica
așezământului monahal Schitul “Sf. Arhangheli Mihail si Gavril” dateaza din anul 1694, fiind ctitoria lui Mihalcea Cîndescu
vel Stolnic şi a soţiei sale Alexandrina Cantacuzino |
 |
Biserica a funcționat
ca lăcaș de cult pentru ansamblul fostei Mânăstiri Berca începând cu data de 6
iunie 1694, când a fost terminată şi sfinţită, până la secularizarea din
1864, când a devenit biserică de mir |
 |
Pozitia strategica a acestui lacas, cat si anumite particularitati ale constructiei (creneluri in zidurile exterioare si tuneluri de refugiu) denota faptul ca acesta a vut si rolul de fortificatie |