Nu este de mirare ca nu este cunoscuta de prea multi dintre buzoieni, cu atat mai putin de catre cei din afara judetului. Deosebit de valoroase, dar insuficient studiate si extrem de neglijate din punct de vedere al conservarii, intretinerii si (in zadar a spune) al conservarii lor, ruinele acestei constructii sunt bine ascunse.
Daca ma gandesc la ce a spus Marius Colac intr-un cometariu, m-as declara intr-un fel impacata , deoarece este posibil ca, asa cum a fost pana acum , ascunsa de comportamentul ostil al unor turisti, sa fi fost intr-un fel pastrata mai bine.
Voi prezenta acest obiectiv, incercand sa ating mai multe planuri.
LOCALIZAREA SI ANALIZA TERENULUI
Harta 1:100 000 Zona 35T |
Harta 1:25 000 L35-102-A-a |
Conform hartii unitatilor de relief (dr. profesor I. Petrescu-Burloiu - Subcarpatii Buzaului, Bucuresti 1977), mai sus prezentata, constructia este situata in depresiunea Pirscov, conferind o pozitie strategica, un punct deschis spre observatie a unui amplu areal. Aceasta depresiune corespunde sub unitatea de piemont cuaternar. Este de fapt, un piemont subdeluros terasat, rezultat prin eroziune treptata. Privit de ochiul omului din loc, el pare o prelungire a “dealului Colnic”, denumit astfel dupa padurea ce acopera o intinsa suprafata a sa.
Se poate observa in partea dreapta a imaginii "prelungirea" Colnicului si biserica din Pirscovul de Sus |
"Prelungirea" Colnicului vazuta de pe Dealul Mincului. din dreapta raului Buzau |
Punct de observatie de langa monumentul Fantana lui Mihai Viteazul |
Potrivit hartii geologice prezentate in aceeasi lucrare de mai sus, materialul parental este constituit din marne si gresii. Alternarea acestor doua roci explica stadiul actual de degradare a constructiei, neuniform de altfel.
Marna (roci detritice alcatuite din argila si carbonat de calciu) a favorizat alunecarile de suprafata ale orizonturilor de sol, ceea ce a dus la “inundarea” constructiei cu acestea. Aceste procese au avut loc mai mult in partea de sud si cea de vest, dupa cum se poate observa si in imaginile expuse mai jos.
Gresia a fost cea care a oferit stabilitate blocului de material parental si a realizat priza de solidificare a structurii de rezistenta a constructiei (nord si est).
DATE ISTORICE
Undeva pe dealul Colnicului, in 1685, Popa Lupu avea deja ridicat un schit, cu biserica Sfintii Apostoli (asa reiese din documentul ce-i atesta pentru prima data existenta). Fost metoh al Episcopiei Buzaului in satul Pirscov, schitul a fost desfiintat odata cu schitul Blestematele, de catre episcopul Chesarie, datorita caderii acestuia in ruina.
Astazi ruinele zidurilor s-au pastrat inca destul de bine. Locuitorii numesc respectivul punct La Cetatuie sau mai vechi La mitoc. (cf. DEX :
Se speculeaza in monografie prezenta Spatarului Dragomir al Tarii Romanesti, cu proprietati pe Valea Buzaului.
Acest mare boier, cu functii militare in stat traia pe la sfarsitul secolului al XV-lea si inceputul secolului al XVI-lea, urmasii sai fiind fondatori ai Manastirii Pinului (comuna Braiesti). Dragomir Spataru se rascoala impotriva domnitorului Radu Paisie (1535-1545) si fiind invins, este ucis in anul 1535. Se poate prespune ca acest mare dregator al Tarii Romanesti, posesor de proprietati in acest tinut, ar fi putut construi o asemenea fortificatie la gura Vaii Pirscovului.
Un alt mare proprietar de pamanturi - Popa Lupu - pomenit in documentele de la inceputul secolului al XVIII-lea este posibil sa fi folosit beciul acestei constructii pentru a depozita vinurile obtinute de pe cele 45 de pogoane de vie, ce le avea pe pantele de la Valea Teancului. (situata in satul Zoresti de astazi, comuna Vernesti).
O legenda a locului atribuie aceasta constructie caverilor teutoni, numind-o "Turnul Teutonilor". Acestia fusesera adusi si instalati in Tara Barsei de regele maghiar Bela al IV-lea, dupa invazia tatarilor din 1241. Am inteles ca cercetarile arheologice intreprinse in perimetrul ruinelor nu au confirmat legenda, si urmarind acest fir, am gasit "Cetatuia" inregistrata in Registrul Arheologic National, printre cele 495 de situri arheologice ale judetului Buzau. Aceasta este datata aici cu secolul XIII, cu apartenenta in epoca medievala, si incadrata in clasa fortificatie, tipul turn , ceea ce sustine si una din afirmatiile din monografie cu privire la scopul destinat acestei constructii.
si urmele a doua ferestruici cazute.
TEHNICA DE CONSTRUCTIE SI ALTE ELEMENTE DE PLASARE CRONOLOGICA
Tinandu-se seama de nivelul ruinelor credem ca respectivele elemente se afla la nivelul beciului, mai ales ca pot fi observate usor dublourile ce sustineau bolta, care nu s-a mai pastrat. Tehnica de constructie a zidurilor pastrate constituie o adaptare specific mediului autohton, a unei tehnici de veche traditie bizantina, obisnuita alternare de pietre fatuite si caramizi fiind inlocuita aici cu alternarea de pietre de rau asezate in casete.
Zidurile "Cetatii" din Pirscov prezinta evidente asemanari cu una din constructiile pastrate pe latura de vest a manastirii Bradu, datata catre finele secolului al XVII-lea.
Zidurile Manastirii Bradu |
In acelasi timp pot fi gasite analogii cu constructia ridicata de voievodul Vlad Vintila de la Slatina (1532-1535) in localitatea Vintila Voda, din judetul Buzau.
Ca element suplimentare amintim o piatra de mormant (nu am descoperit-o, locul fiind greu accesibil), pastrata in apropiere, care este din secolul al XIX- lea si, mai putin important, cativa asprii turcesti (monezi de argint batute in timpul imperiului otoman) de la Abdul Hamid I (1774-1789) si Selim al III - lea (1789-1807) descoperiti in zona.
Referitor la functionalitatea acestei constructii trebuie sa remarcam grosimea mare a zidurilor,
ferestruicile cu deschideri inguste
Fereastra conica (cu deschidere ingusta) |
Aceeasi fereastra privita din interior |
si amplasarea intr-o pozitie favorabila observarii unui camp larg pe directiile cailor de acces in localitate. Aceste elemente si perimetrul relativ ingust, ne determina sa presupunem ca, cel putin initial, constructia a fost turn-locuinta, fortificata in scopul apararii.
In aceeasi perioada au fost edificate cetati manastiresti la Menedic si Bradu, constructii ridicate in contextul neincetatelor lupte interne care la vremea acea opuneau puternica partida a boierilor Craiovenesti, boierilor din partile buzoiene care reuseau, pentru scurta vreme, prin Vintila Voda, sa domine viata politica a Tarii Romanesti.
INDRUMARI DE TRASEU
Mulțumesc pentru răspunsul amplu oferit în această postare. Trebuie să-mi fac timp să ajung în această zonă.
RăspundețiȘtergereCu mare placere. Imi pare bine ca am putut sa-ti fiu de folos. Oricand doresti detalii care tin de obiectivele turistice din judetul Buzau, iti stau la dispozitie.
RăspundețiȘtergere