21 noiembrie, 2010

Piatra cu Lilieci

       
            Judetul Buzau reprezinta unul din putinele locuri din tara noastra, care concentreaza asezari omenesti apartinand tuturor epocilor, aproape fara intrerupere. Dintre toate aceste dovezi ale unei prezente continuue a omului in acest areal, cateva constituie elemente esentiale pentru cunoasterea trecutului nostru istoric (descoperirile neolitice de la Aldeni, statiunea arheologica de la Monteoru, asezarile geto-dacilor de la Carlomanesti si Gruiul Darii, castrul de la Pietroasele, numeroasel tezaure in randul carora straluceste " Closca cu Puii de Aur", vestigiile rupestre din muntii Buzaului ).
            Printre descoperirile mai recente se enumera si dovezile de locuire geto-dacica din culmea Piatra cu Lilieci.
           Aici, pe culmea Piatra cu Lilieci, s-au descoperit numeroase fragmente ceramice din epoca bronzului si din perioada sec. II - I  i.e.n.. Cel mai adesea, aceste fragmenete au fost antrenate de alunecari de teren
Fragment ceramic reprezentand  toarta unei cesti specifice culturii Monteoru


pana in apropierea satului Tircov, localitate care s-a adapostit in aria depresionara a versantului.  Prezenta acestor urme materiale intr-o zona dominanta, cu urme de fortificare, cu o buna priveliste inspre est, sud si vest



au determinat efectuarea de sapaturi arheologice.


            Toponimia locului.
            Denumirea acestei culmi deluroase descrie atat structura geologica, cat si patura de "vegetatie" care o acopera:
PIATRA - se refera la aspectul exterior predominant stancos al culmii , aceasta fiind dezvelita pe alocuri de stratul de sol, respectiv vegetatie (roca apare la zi).
LILIECI - este elementul ce completeaza tabloul de descriere a locului, populat de o specie  de arbust carpato-balcano-anatolica : Liliacul Salbatic (Sirynga vulgaris).

              Incadrare geografica.
            La nord de satele Robesti si Pirscov, marginite spre vest de paraul Balaneasa, iar la nord-est si est de Saratelul Berca, se inalta in trepte masivul deluros al Dalmei, cu varful Botanul (800 m). Din acesta se desprind dealurile Tarcovului cu varful Tentea si culmea Piatra cu Lilieci 
             Structura geomorfologica
             Intregul masiv deluros al Dalmei, din care face parte subunitatea Piatra cu Lilieci, este alcatuit din conglomerate si gresii sarmatiene, cu structura monoclinala , ce da un relief de cueste.
             Acest tip de relief se evidentiaza, in general, pe stratele alternante, dure si moi, ce inclina intr-o singura directie. In cazul culmii Piatra cu Lilieci, este vorba de o inclinare dobandita rezultata ca urmare a miscarilor tectonice.
             Monoclinul este reprezentat prin forme asimetrice, vai, depresiuni (subsecvente) si interfluvii, cum se poate bine observa si in vecinatatea acestei culmi. Suprafetele topografice care inclina in acelasi sens cu stratele au panta lina (in cazul nostru, versantul sud-estic), iar cele care se opun sunt abrupte (versantul nord-vestic) . Relieful de acest gen, ia nastere datorita eroziunii diferentiale. 


 Cornisa cuestei (culmii Piatra cu Lilieci)

              Culmea Piatra cu Lilieci, subunitate de relief, denumita in literatura de specialitate, cuesta sau coasta, este un interfluviu asimetric compus dintr-un versant lin, de cele mai multe ori neted si putin fragmentat, numit spinarea cuestei si altul abrupt numit fruntea cuestei. Intre cele doua elemente se gaseste linia care le uneste, numita creasta cuestei, care in functie de diritatea rocilor poate fi arcuita, in zig-zag sau liniara; in cazul nostru, in zig-zag.  


             Fruntea cuestei releva o alternanta de strate dure si moi, fiecare strat sau pachet de strate dure impunand cate o treapta, ca un inceput de cuesta. Asa incat, avem, aproximativ, de-a lungul intregii creste prima treapta, care reprezinta platoul acropola al sitului arheologic, iar  in partea de nord a culmii o noua treapta ingusta ca o terasa, pe care o folosesc la urcare cei ce ataca culmea  prin latura de est.    
     
            Istoria descoperirilor
            Inainte de anul 1970, batranul Costache Tache Ion a scos intamplator la suprafata mai multe fragmente ceramice. Initial s-au putut achizitiona doar cateva dintre acestea: doua fragmente din gatul unui vas, o parte din buza unui vas fructiera si un fragment de toarta. Ceramica este de culoare cenusie, dintr-o pasta de cea mai buna calitate, lucrata la roata.            
            Dovedindu-se ca acest loc reprezinta un izvor de istorie, Piatra cu Lilieci a devenit in scurt timp un sit arheologic, fiind inregistrat in Repertoriul Arheologic National cu  codul  RAN 48646.01 catalogat drept  locuire civila cu trei niveluri de locuire (neolitic, bronz, La Tene).
            Alaturi de "La Momaie", un alt sit arheologic situat la cca 5 km de satul Tircov, peste catunul Titirligu, reprezinta cele mai importante locuri de interes arheologic din Valea Buzaului si printre cele mai importante din tara.
           Acces
           Pentru a ajunge la Piatra cu Lilieci aveti mai multe variante, dintre care va prezint doua pe care le folosesc in excursiile cu grupurile de turisti.
            In ambele variante, se recomanda ca traseul sa fie practicat in extrasezon de studiu arheologic (primavara si toamna) si cand conditiile meteorologice permit (nu este indicat iarna).
           Varianta I. Traseu turistic Robesti - Tircov (Piatra cu Lilieci)
            (vezi "print zone" google earth de la sfarsitul postarii)
            Accesul este deschis si autoturismelor pana in satul Tircov. De aici, veti putea urca doar la pas, pe langa biserica din sat.

Treceti pe langa ultima gospodarie si urmati un drum in stanga peste o pasune, indreptandu-va spre padure.





Abruptul din piatra ce strajuieste culmea il puteti folosi ca punct de reper. Se poate urca cel mai usor folosind poteca din coltul de sud -vest (stanga pasunii) sau pieptis prin latura de est  (dreapta pasunii).
           Varianta II. Traseu turistic Lunca -Frumoasa  - Trestieni - Tircov (Piatra cu Lilieci)
            (vezi "print zone" google earth de la sfarsitul postarii)
            Acest traseu presupune deplasarea cu alte vehicule usoare (bicicleta) sau adaptate terenurilor accidentate. De asemenea traseul poate fi strabatut si la pas. (Mersul pe jos este un izvor de sanatate si intervin cel mai putin in modificarea elementelor naturii).
            Itinerariul propus va ofera oportunitatea de a admira deschideri spre Valea Balanesei,  Valea Seaca, Valea Buzaului, Vulcanii Noroiosi.
                                         
            De asemenea puteti admira arhitectura locala veche a caselor taranesti si in functie de anotimp, va puteti bucura de darurile naturii (mireasma florilor, roadele pomilor fructiferi).
            
            Se traverseaza satul Lunca Frumoasa, iesind in partea de nord -est a acestuia, dupa cateva sute de metrii de la iesirea din sat, (timp in care putem sa admiram in dreapta noastra dealurile Botanului si satul Trestieni, iar in spate Valea Balanesei si satul Lunca Frumoasa) drumul intra intr-o livada.


Se urmareste poteca pana la marginea ei nord estica, apoi se continua urcand spre nord. Vom avea livada pe partea stanga a noastra. Platforma ce se intinde in stanga si dreapta noastra ne anunta ca am ajuns in varful Muchiei Plaiului (402.8 m).




Aici putem contempla spectaculoasa Vale Seaca si Varful Staicului (571.3 m).
                                           

Urmam in dreapta si mergem pe langa aceasta vale pana cand poteca coteste in stanga. Vom intra pe un drum cu o cupola din ramuri, iar la cativa zeci de metrii, o casuta pe partea dreapta ne anunta ca am intrat in sat.

Practic, aceasta parte a satului Trestieni  este aproape abandonata de cei ce si-au lasat in urma casele si gradinile in goana dupa o viata mai buna.

Cadre spectaculoase ne ofera privelistea din drepta,
 iar in stanga vom fi insotiti de o terase putin superioare alternate cu versnati de la moderat inclinati la puternic inclinati.
Intr-o astfel de succesiune animata de peisaje si indemnati de curiozitatea pentru obiectivul vizat, nu vom constientiza cand am ajuns in satul Tircov. De aici, inainte se pot folosi indicatiile din traseul I.

            Descriere.
           Culmea Piatra cu Lilieci se prezinta in partea superioara cu un platou orientat nord-est sud-vest, lung de 160 m si lat de doar 15-20 m in cea mai mare parte, subtiindu-se apoi in partea sud-vestica pana la 4-5 m, pentru ca in capatul de sud-vest sa se largeasca iar pana la 6-7 m.
      Toata suprafata relativ orizontala a platoului a fost locuita atat in epoca bronzului, cat si de catre geto-daci, dovada oferind-o inafara bogatului material ceramic, urmele locuintelor de suprafata si a bordeielor. Pe baza sectiunilor efectuate s-a putut stabili ca stratigrafia platoului-acropola se prezinta astfel:  la suprafata, pe o grosime, de circa 0.20 m se afla solul vegetal, de culoare brun- roscata, ce suprapune un pamant negru cu numeroase fragmente de stanca sfaramata.



           Acest pamant gros, de 0.30 - 0.50 m  reprezinta nivelul de locuire geto-dacica, in el descoperindu-se numeroase fragmente ceramice si obiecte din piatra. Urmeaza pe o grosime de 0.10 -0.20 m un nivel de locuire din epoca bronzului, continand un pamant de culoare  cenusie si cu mult pigment alb. In continuare, in adancime  se afla o argila galbuie, cu mult pietris.In anumite zone, in locul acesteia se afla o argila cenusie- verzuie, foarte clisoasa. Aceste ultime doua tipuri de argile formeaza solul viu, fara urme arheologice in cuprinsul lor.
             Spre sud-vest, platoul coboara cu pante relativ line, ce au fost amenajate de catre geto-daci in patru terase, prin placarea pantelor, pe o latime de 3.60 m, cu bolovani de dimensiuni mari si mijlocii.
Pe marginea teraselor astfel obtinute, s-au ridicat tot din bolovani ziduri late de  1.20 m. Diferenta de nivel dintre terase, ce au o latime de 17-25 m si o lungime de 27-50 m este de 4.50 - 5 m. 
   Laturile de sud-vest, repectiv, nord-vest ale teraselor sunt marginite de pante abrupte, mai stancoasa fiin insa cea de a doua. Stratigrafia constatata in urma sapaturilor arheologice efectuate pe terasele I si II se aseamana in mare parte ce cea de pe platoul acropola. Singura diferenta este nivelul de locuire geto-dacica (aici se compune din pamant cenusiu- castaniu). In ceea ce priveste nivelul de locuire din epoca bronzului, el se gaseste doar pe terasa I , pana in dreptul zidului de bolovani.
      Aceasta observatie probeaza faptul ca geto-dacii, cand au ridicat zidul de pe marginea terasei, precum si atunci cand au placat panta cu bolovani pentru consolidarea terasei, au razuit terenul pana la argila galbuie cu mult pietris ce constituie solul viu. De altfel, acesata argila fiind foarte clisoasa a stabilizat in cele mai bune conditii bolovanii dispusi la temelia  zidului si pe panta terasei.
     
Observatie: Informatiile de interes arheologic nu sunt complete. Urmeaza sa revin cu completari. 


Platoul acropola - Umbrar confectionat de echipa de arheologi.

Apus de soare privit de pe platoul -acropola
                                         

            Harti si scheme pentru planificarea traseului.


 Bibliografie: Geomorfologie (Grigore Posea, Nicolae Cruceru, Bucuresti - 2005)
 Judetul Buzau (Grigore Posea, M. Ielenicz, Bucuresti - 1971)
Pirscov - Plai stravechi - Monografie

 In cazul in care v-ati decis sa explorati culmea Piatra cu Lilieci, va rugam sa respectati Natura si nu in ultimul rand munca celor ce-si dedica ani din viata lor acestui loc de o valoare istorica inestimabila pentru tara noastra, Echipei de Arheologi.

8 comentarii:

  1. Am citit multe articole ale blogului dv. Cuvântul rece – de exactitate matematică – face bine, ne trezeşte puţin ! Disputele de tipul eu sunt cu Steaua , tu eşti cu Dinamo … nu ajută cu nimic în acest domeniu; dacă arătăm lumii aceste semne poate ni se va ridica şi nouă pânza ce se împotriveşte vederii. Şi un ciob de oală cât gămălia de ac are valoarea lui inestimabilă: ne aşteptăm să găsim al doilea ditamai tezaurul ( care ce-i drept aşteaptă !) , dar urmele de bordeie, terasele şi zidul – într-un alt context ar fi puse în lumină , pe temei de valoare am găsi echilibru.
    La adresa :
    http://www.formula-as.ro/2008/845/societate-37/pietrele-scrise-din-muntii-buzaului-10460
    într-o fierbere de comentarii , Radu Hi , are o intervenţie inteligentă … adevărul despre geto-daci trebuie urmărit din multiple direcţii; chiar dacă numai popularizaţi obiective – pasul dv. este magnific şi printre rânduri putem citi îndemnul: mai întâi priveşte , dacă mai este nevoie poţi vorbi.
    De multe ori am fost admonestat că geto-dacii nu au trecut de Pârscov înspre munte !
    Să fie numai bine !

    RăspundețiȘtergere
  2. extraordinara descriere,aici am copilarit si spre rusinea mea nu am avut inca rabdarea necesara sa scriu si eu cateva randuri despre acest loc minunat,satul tarcov,piatra cu lilieci,momaia.....te felicit pentru acest articol!!!!!marius p.

    RăspundețiȘtergere
  3. Iti multumesc, Marius. Sunt convins ca stii mult mai multe lucruri despre aceste locuri, decat am scris eu in acest articol, de aceea te astept cu completari sau macar cateva mici secrete, legende, pe care sa le cercetez si sa le dezvoltam aici. E pacat sa se piarda in timp atatea lucruri minunate care ne-ar putea hrani sufletul. Putinii batrani care mai stiu tainele locurilor sunt de cele mai multe ori ignorati si pierd in concurenta cu filmele SF.
    Iti multumesc inca o data pentruu aprecieri si implicit pentru vizita si te mai astept!

    RăspundețiȘtergere
  4. buna,tocmai m-am intors de la tarcov,aseara.ieri au sosit la tarcov o echipa de arheologi care vor redeschide situl arheologic de pe piatra cu lilieci...imi pare rau ca nu am putut sa stau mai mult sa merg si eu cu ei cateva zile,dar incerc sa ma intorc in timp util.ei vor sta acolo 3 saptamani,daca ai chef si timp poti sa mergi pana acolo sa arunci un ochi;).o zi minunata! marius p.

    RăspundețiȘtergere
  5. Salut! Iti multumesc :). Chiar ar fi o experienta fascinanta pentru mine. O sa ma stradui sa ajung cat de curand. Numai bine!

    RăspundețiȘtergere
  6. Sunt atat de surprinsa sa constat ca se stie de Piatra cu lilieci! Nu-mi vine sa cred ca echipe de arheologi merg acolo!Am vista de multe ori (cu ochii deschisi) ca odata se va schimba soarta acestor locuri si acum chiar cred ca este posibil sa se intample.
    Acolo este cel mai bine sa ajungi in jur de 21 mai pentru ca, dupa cum imi amintesc, atunci infloreste liliacul salbatic.
    Marcela Sandu.

    RăspundețiȘtergere
  7. multumesc mult pentru aceste minunate informatii, sunt mandra ca apartin acestor locuri, sunt mandra ca sunt urmas al GETO-DACILOR

    Sineta D.

    RăspundețiȘtergere